În blogul meu din Wordpress, Doina Popescu's Blog am postat şi capitolul al II-lea din romanul COMISIA ZÜRICH. Spor la citit!

http://doinapopescu.wordpress.com/romanul-comisia-zurich/capitolul-al-ii-lea-cartea-railor/

Trei ţărani stăteau de vorbă:

-Mă Ghio, atâta de ger că mi-o murit câinele-n cotineată, mă!

-Cum aşe, mă Ioane, mă?

-Ete-aşa mă! De la atâta ger

Am avut ocazia să-l am comandant la Aeroclubul Bucureşti pe unul dintre cei mai mari paraşutişti ai tuturor timpurilor: Iancu Gheorghe, cel care a aterizat primul din lume la punct fix deţinând recordul şi pentru salturi de zi dar şi de noapte şi dominând pentru mulţi ani topurile mondiale şi competiţiile de profil. Când l-am întâlnit, avea 53 de ani şi

După un trai imposibil cu Ion, Irina renunţă la prejudecata că neam de neamu’ meu n-a călcat la Tribunal şi intentă acţiune de divorţ. Merse la barou şi

Dacă ne gândim la excedentul feminin de pe planetă, am răspuns deja la întrebare şi discuţia este închisă!Să fie oare atât de simplu ?
Nicio abordare legată de femei nu este simplă dar,

Multă vreme ne-a cam stat în gât după scandalul BUDAPESTA. Pentru cine nu ştie, în anii ‘80 Bucureştiul a fost zguduit de un scandal sinistru. La cârciuma cu ştaif, aflată la o zvârlitură de buzdugan de hala Unirii, reperul nula-nula al capitalei îi ziceam eu, se servea carne şi organe excelent preparate furnizate de… morga centrală. Nedigerabilă informaţia, nu?
Ei bine,

În perioada 3-7 martie vă aştept la Salonul de carte Bucureşti, Muzeul de Istorie al României,;http://doinapopescu.blogspot.com/

 http://doinapopescu.blogspot.com/

Acesta nu este un articol ci doar un post-it.
Vreau să vă anunţ şi pe voi că din lupta cu criza şi Banca Transilvania au rezultat următoarele chestii mişto:
1) Mâine îmi apare romanul DUMNEZEU ERA-N VACANŢĂ-
http://doinapopescu.wordpress.com/cartea-prin-posta/
2) Victorieeeee!!!!!!! Am câştigat procesul cu Banca Transilvania!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

fragment din romanul COMISIA ZÜRICH

ISBN 978-606-92308-0-0

În zori, Corvin [...] luă drumul hanului, la întâlnirea hotărâtă cu Rose. Se puse pe aşteptat şi, către prânz, Rose veni la volanul camionului, care puţea a peşte afumat.

- Corvine, în fiecare zi te faci mai chipeş!

- Bine că mi-ai zis să-mi pun o cămaşă roşie, ca ţiganii, să nu mă deochi!
Rose îi sări de gât şi îl sărută focoasă, dar Corvin nu se mai fâstâci. Acum ştia precis, că nu l-a încurcat cu SaintJohn şi sărutarea era a lui întreagă, promisiune fierbinte la altele ce aveau să vină.